Austria a blocat, la 8 decembrie 2022, accesul României în Schengen, fără absolut niciun argument valid. A folosit dreptul de veto în mod abuziv, urmărind interese electorale ce ţin de politica internă. A încălcat astfel, în mod asumat, Tratatele UE.
În calitatea mea de cetățean român și deputat în Parlamentul European, am introdus o acțiune împotriva Consiliului UE în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a anula acest vot nelegal. Însă, pentru a avea succes, este necesară implicarea Parlamentului European în acest proces.
De aceea, voi depune o petiție la Comisia de Petiții a Parlamentului European prin care voi solicita Parlamentului să intervină în acțiunea pe care deja am declanșat-o la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Am nevoie de susținerea ta pentru a convinge Parlamentul că românii sunt hotărâți să lupte pentru DREPTATE şi DEMNITATE.
Semnează petiţia „România merită în Schengen” şi cere-ţi dreptul de a fi liber în Europa!
Avem dreptul să ne bucurăm de libera circulație pe teritoriul Uniunii Europene. Fără frontiere, bariere sau restricții. Pentru că suntem cetățeni europeni egali tuturor celorlalți. Comisia Europeană, Parlamentul European, majoritatea statelor membre atestă neechivoc aceeași concluzie: România îndeplinește toate criteriile tehnice pentru a intra în zona Schengen!
Cu toate acestea, la 8 decembrie 2022, România a fost umilită. Din nou. Pe nedrept şi nemeritat. Consiliul Uniunii Europene a votat pentru ca spațiul Schengen să rămână în continuare închis pentru România și Bulgaria. Din cauza unui singur stat, Austria, care a ales să ignore voința instituțiilor europene și a celorlalte state membre. Refuzul Austriei este un gest anti-european, influențat strict de o retorică populistă internă.
Schengen este un drept dobândit prin efortul tuturor românilor. După 8 decembrie, fiecare zi reprezintă încălcarea acestui drept.
Nu meritam această lecție injustă, dar nu este cazul să ne resemnăm. Doar prin acțiuni curajoase şi hotărâte putem să cerem ce este al nostru!
În calitate de deputat în Parlamentul European, am depus o acțiune în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru anularea deciziei Consiliului Justiție si Afaceri Interne prin care se neagă intrarea României în Schengen şi aplicarea aquis-ului pe teritoriul ţării noastre.
Te invit să semnezi petiția „România în Schengen” pe care o voi depune în Parlamentul European. Este envoie de implicarea Legislativului European în acest proces.
Sunt convins că vom avea câștig de cauză, iar României îi va fi recunoscut dreptul de a fi parte din spațiul Schengen.
În protocolul I, art. 4, par. (2), se specifică faptul că dispozițiile întregului acquis¬-ului Schengen se vor aplica numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare aplicării tuturor părţilor în cauză din acquis.
Mai multe informațiiRomânia devine membră cu drepturi depline a Uniunii Europene
Mai multe informațiiRomânia se declară pregătită de începerea vizitelor de evaluare în domeniul vizelor, al cooperării polițienești și al protecției datelor personale.
Mai multe informațiiRomânia se declară pregătită de începerea vizitelor de evaluare în domeniul frontierei terestre, aeriene și maritime și SIS/SIRENE.
Echipele de experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului Uniunii Europene și ai statelor membre au efectuat evaluarea pe teren a respectării prevederilor acquis-ului Schengen. Au rezultat opt rapoarte, câte unul pentru fiecare domeniu al legislației Schengen, toate acestea fiind pozitive.
Consiliul concluzionează că „au fost îndeplinite condițiile preliminare, astfel încât Consiliul să fie în măsură să ia decizia menționată la articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005, care permite eliminarea controalelor la frontierele interne pentru frontierele aeriană, terestră și maritimă. Consiliul ar trebui să revină asupra acestei chestiuni cât mai curând posibil și nu mai târziu de luna septembrie 2011.”
Mai multe informațiiConsiliul JAI a supus la vot pentru prima oară aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, însă rezultatul a fost unul negativ, cauzat de opoziția Olandei și a Finlandei.
Mai multe informațiiRezoluție care reiterează sprijinul Parlamentului pentru extinderea spațiului Schengen pentru a include și Bulgaria și România și care solicită Consiliului European să procedeze în conformitate cu Tratatul UE și să ia măsurile necesare pentru a permite României și Bulgariei să adere la spațiul Schengen.
Mai multe informații„Consiliul European ia act de faptul că au fost îndeplinite toate condițiile juridice pentru luarea deciziei în favoarea aderării Bulgariei și a României la spațiul Schengen. Consiliul European solicită Consiliului să adopte această decizie cât mai curând posibil. În cazul în care acest lucru va fi necesar, Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni în cadrul reuniunii sale din martie 2012.”
Mai multe informațiiConsiliul European solicită Consiliului UE să pună în aplicare măsuri care să contribuie la extinderea cu succes a spațiului Schengen pentru a include România şi Bulgaria.
Mai multe informațiiParlamentul European reiterează susținerea sa pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen pentru România.
Mai multe informațiiComunicare a Comisiei către Consiliu si Parlament în care se reiterează evaluarea pozitiva a condițiilor pentru aplicarea completă a acquis-ului Schengen de către Romania și în care Comisia îi cere Consiliului să ia măsurile necesare în acest sens. (p.22, 23)
Mai multe informațiiUltima rezoluție a Parlamentului European care susține categoric aplicarea integrală a acquis-ului Schengen pentru România.
Mai multe informațiiÎn vederea consolidării încrederii reciproce și a recunoașterii faptului că acquis-ul Schengen s-a dezvoltat începând din 2011, România și Bulgaria și-au declarat disponibilitatea de a invita, în mod voluntar, o echipă aflată sub coordonarea Comisiei, pentru a asigura, printre altele, aplicarea celor mai recente evoluții ale acquis-ului Schengen de la evaluarea din 2011, concentrându-se pe gestionarea frontierelor externe și pe cooperarea polițienească.
În concluzie, echipa de evaluare consideră că Bulgaria și România continuă să îndeplinească condițiile necesare pentru aplicarea integrală a tuturor părților relevante ale acquis-ului Schengen.
Mai multe informațiiUltima comunicare a Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, publicată cu trei săptămâni înainte de votul din 8 Decembrie în care se argumentează cuprinzător necesitatea ca în România să fie aplicat complet acquis-ul Schengen. Sunt explicați toți pașii și progresul pe care România l-a înregistrat din punctul de vedere al legislației Schengen.
Mai multe informațiiȘedința Consiliului Justiție și Afaceri Interne care a avut loc pe 8 decembrie 2022 a ajuns la un verdict teribil - peste 20 de milioane de români vor fi în continuare lipsiți ilegal de dreptul de care aproape toate țările UE și chiar 4 țări care nu sunt membre ale UE se bucură. România rămâne în afara spațiului Schengen!
Mai multe informațiiAi libertate de mișcare. Fără ore în șir pierdute la trecerile de frontieră România-Ungaria și România - Bulgaria.
3,5 milioane de persoane trec frontierele dintre state, zilnic
24 de milioane de călătorii de afaceri în fiecare an.
Competiția pe piața unică europeană devine corectă și pentru firmele românești.
Mediul de afaceri românesc se dezvoltă și devine atractiv pentru investitori.
Mai mulți cetățeni europeni și non-europeni sunt acum încurajați să călătorească în România.
Economia locală are de câștigat.
1,25 miliarde de călători în scopuri turistice anual
57 de milioane transporturi transfrontaliere de mărfuri anual
România respectă toate condițiile pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen, inclusiv cele privind ridicarea controalelor la frontierele terestre și aeriene, încă din 2011. Acest lucru este confirmat de toate instituțiile europene, inclusive de Consiliul Uniunii Europene, instituția care are ultimul cuvânt în acest sens.
Iată însă că nici în anul 2022 nu am reușit să obținem un vot favorabil pentru România. Toate demersurile României pe cale diplomatică au fost neconvingătoare și au eșuat. În opinia mea și a multor specialiști în domeniul dreptului european, acesta nu mai este doar un conflict de natură politică, ci unul de natură juridică. Prin refuzul de a acorda un vot favorabil României, Consiliul Uniunii Europene încalcă numeroase prevederi ale tratatelor fundamentale și ale legislației Uniunii:
Tratatul prevede în protocolul 1, art. 4 alin. (2) că „Dispoziţiile acquis-ului Schengen ... se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare aplicării tuturor părţilor în cauză din acquis.”
Evaluarea a avut loc și rezultatul acesteia a fost favorabil. Din modul în care este formulat acest articol, Consiliul are obligația de a pronunța o decizie favorabilă. Altfel, care ar mai fi rolul procedurilor de evaluare dacă, indiferent de rezultatul acestora, decizia Consiliului rămâne una arbitrară?
„În temeiul principiului cooperării loiale, Uniunea și statele membre se respectă și se ajută reciproc în îndeplinirea misiunilor care decurg din tratate.”
Din tratate decurge misiunea de a asigura absența controalelor asupra persoanelor la frontierele interne și de a garanta libertatea de circulație (art. 67 TFUE). Austria și Olanda au încălcat principiul cooperării loiale împiedicând îndeplinirea misiunilor care decurg din tratate, când, fără argumente reale, au votat împotriva aplicării întregului acquis Schengen pentru Romania.
„Fiecare instituție acționează în limitele atribuțiilor care îi sunt conferite prin tratate, în conformitate cu procedurile, condițiile și scopurile prevăzute de acestea. Instituțiile cooperează unele cu altele în mod loial.
Consiliul încalcă principiul cooperării loiale între instituțiile uniunii, refuzând nejustificat aplicarea întregului acquis Schengen in Romania, în ciuda repetatelor acte din partea Parlamentului și a Comisiei, care au cerut aderarea României la Spațiul Schengen.
Deși libera circulație nu impune strict absența frontierelor interne, menținerea pe termen nedefinit și nejustificată a frontierelor interne pentru România împiedică în mod clar o veritabilă liberă circulație a persoanelor și a mărfurilor.
„Toate persoanele sunt egale în fața legii.”
„În domeniul de aplicare a tratatelor și fără a aduce atingere dispozițiilor speciale ale acestora, se interzice orice discriminare pe motiv de cetățenie.”
Aceste principii se bazează pe interdicția impredictibilității și a lipsei justificării deciziilor luate de către instituții în procesul lor de legiferare și de luare a deciziilor.
În situația în care României îi era confirmat faptul că respectă toate condițiile pentru aderarea la Spațiul Schengen, votul de pe 8 decembrie nu respectă aceste principii, în special atunci când modernizarea țării pentru a atinge criteriile de evaluare a necesitat o investiție economică, financiară, umană și socială semnificativă.
Plecând de la aceste argumente, am hotărât să continui lupta pentru drepturile cetățenilor români și, în data de 06.02.2023, am formulat împotriva Consiliului o acțiune în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Este evident că, atunci când toate căile diplomatice sunt epuizate, singura cale de a ne apăra drepturile este justiția.
Am încredere că, în urma acestei acțiuni, Curtea de Justiție va avea înțelepciunea să declare nelegală decizia Consiliului și să repare această mare nedreptate!